Radio Poema

radiopoema.net

joi, 12 februarie 2015

Edgar Allan Poe- Annabel Lee




De demult, s-a-ntâmplat de demult…
Era lângă-o mare cu ape-argintii,
O fecioară trăia, şi poate c-o ştiţi,
O fecioară, Annabel Lee ;
Şi trăia doar c-un gând – s-o iubesc mereu,
Şi trăia – să mă poată iubi.


Eu – un copil – şi ea un copil,
Lângă-o mare cu ape-argintii,
Ne iubeam ca un cântec mai presus de iubire
Ca un cântec – Annabel Lee ;
Şi priveau, pizmuind preacurata iubire,
Chiar serafii de sus, din tării.


Şi aşa s-a-ntâmplat că-ntr-o zi, demult,
Lângă marea cu ape-argintii
Un vânt de pustiu s-a iscat dintr-un nor,
Îngheţând-o pe Annabel Lee ;
Măritele-i neamuri au dus-o departe,
Departe de mine, spre miazăzi,
Şi-au închis-o în mormântul de piatră,
Lângă-o mare cu ape-argintii.


Chiar serafii, nicicând fericiţi ca noi,
Pizmuindu-ne priveau din tării –
Da, aşa s-a-ntîmplat (şi cu toţii o ştiu
Lângă marea cu ape-argintii)
Că-ntr-o noapte un vânt se-abătu, geros,
Înghețând, ucigând pe Annabel Lee.


Dar iubirea ne-a fost mai presus de iubirea
Celor mai bătrâni decât noi, doi copii –
Celor mai înţelepţi decât noi, doi copii –
Şi nici îngerii de sus, din tării,
Nici demonii din funduri de-ocean
N-au să poată vreodată visul meu despărţi
De-al frumoasei Annabel Lee.


Şi prin noapte urcând, luna-mi pare un gând
Al fecioarei Annabel Lee;
Şi din ochii stelari eu văd ochii ei mari,
Ai frumoasei Annabel Lee;
Şi în fluxu-nnoptat lângă ea stau culcat,
Lângă draga, iubita, logodnica mea,
În mormântul din ţărmuri pustii,
Lângă ţărmuri cu valuri pustii.


(trad. Mihu Dragomir)

2 comentarii:

  1. Genial scriitor. Vreau si poezia Corbul. E superba.

    RăspundețiȘtergere
  2. Măcar un om pe tot internetul ăsta, pierdut prin coclauri online, să își aducă aminte de o poveste așa de frumoasă ca a lui Annabel Lee.. Care mă duce un pic(,) cu gândul la Ofelia.. Undeva trebuia să fie capătul, începutul, firul Ariadnei, are capătul aici. Se cheamă că o să găsesc drumul prin labirint.. Mulțumesc pentru că ai avut sufletul așa de frumos, și nu ai lăsat să se piardă asemenea poem.

    RăspundețiȘtergere