Ascultă Radio Poema

vineri, 13 februarie 2015

Paul Verlaine – Spleen


Erau prea roşii trandafirii,
Prea neagră iedera pe ram.

Cad jertfă deznădăjduirii,
De cum te mişti, că nu te am.

Prea blînd şi prea albastru cerul
Şi valurile-n larg prea verzi…

O frică m-a pătruns ca gerul,
Că fugi, te pierd şi că te pierzi.

Mă oboseşte merişorul,
Luciosul ilexului strai

Şi cîmpul infinit ca dorul,
Dar nu şi tu, iubire, vai!

(trad. C.D.Zeletin)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu