Radio Poema

radiopoema.net

luni, 2 februarie 2015

Shakespeare -Sonetul XVIII


Să te aseamăn cu o zi de vară?
Tu eşti mai dulce şi surîzi mai blînd!
În Mai e vînt şi mugurii-i doboară
Şi timpul verii trece prea curînd.

Cerescul ochi e, uneori, fierbinte
Şi-ades umbrită-i geana lui de foc,
Căci de frumos frumosul se dezminte
Şi-ntîmplător şi-n al schimbării joc.

Dar vara ta nu va păli vreodată
Căci frumuseţea-i veşnic anotimp;
Nici moartea s-o umbrească n-o să poată
Cînd vers etern o-nalţă peste timp.

Cât va fi suflet, văz şi versul meu,
Prin tot ce-am scris tu vei trăi mereu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu