Radio Poema

radiopoema.net

luni, 11 mai 2015

Anna Ahmatova - Valul des mi-ascundea disperarea...


Vălul des mi-ascundea disperarea,
Faţa palidă, ochii fierbinţi...
Cu tristeţea-mi imensă ca marea
Am sfărşit prin a-l scoate din minţi.

Şi s-a dus pe o noapte cu lună –
Gura strânsă-ntr-un zâmbet amar.
Am fugit după el ca nebună,
Să-l ajung lângă poartă măcar.

I-am strigat : «Numai eu sunt de vină.
Am glumit; dacă pleci, voi muri!»
Mi-a răspuns cu o voce străină,
Surâzând: «Vezi că-i vânt. Vei răci!»



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu