Radio Poema

radiopoema.net

marți, 3 martie 2015

Aleksandr Pușkin-Amintire


Cînd zarva zilei se preface-n şoapte, 
         Şi-n pieţele, de linişte-acum pline, 
Şi-aşterne umbra străvezia noapte, 
         Iar somnul cu răsplata trudei vine, 
Atunci începe truda mea şi chinul, 
         Şi ceasurile picură-n tăcere: 
În nemişcarea nopţii simt veninul 
         Mustrărilor arzînd pîn’la durere. 
În cugetul meu trist, noiam de vise,
         Sfîşietoare gînduri s-au ivit. 
Iar amintirea iese din abise 
         Rostogolindu-şi gheamul nesfîrşit. 
Şi recitindu-mi viaţa mea în silă 
         Blestem şi mă cutremur, plîng amar, 
Dar rîndurile triste de pe filă 
         Răsar prin pînza lacrimilor iar.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu