A rozei frumuseţe nu-i oglindirea oare
a frumuseţii tale? Al primăverii soare
fără a viei sânge ar mai avea ardoare?
Ce graţie-au gazonul peluzei şi zefirul
fără obrajii Dragei arzând ca trandafirul?
Icoana Dragei mele şi gură ei de miere,
fără sărut nimic sunt, şi fără mângâiere.
A rozei nebunie şi-a brizei legănare
n-au nici un farmec fără viers de privighetoare.
Nu este-n lume geniu în stare să picteze
chip demn de al meu idol şi-alături să-l aşeze.
Slăvite sunt grădina, şi cupe, şi lalele,
dar ce-ar fi toate fără prezenţa Dragei mele?
A ta viaţă, Hafiz, e-un ban fără valoare,
ce nu-l arunci mulţimii în zi de sărbătoare.
Traducere George Popa – ”Divanul” 1996
a frumuseţii tale? Al primăverii soare
fără a viei sânge ar mai avea ardoare?
Ce graţie-au gazonul peluzei şi zefirul
fără obrajii Dragei arzând ca trandafirul?
Icoana Dragei mele şi gură ei de miere,
fără sărut nimic sunt, şi fără mângâiere.
A rozei nebunie şi-a brizei legănare
n-au nici un farmec fără viers de privighetoare.
Nu este-n lume geniu în stare să picteze
chip demn de al meu idol şi-alături să-l aşeze.
Slăvite sunt grădina, şi cupe, şi lalele,
dar ce-ar fi toate fără prezenţa Dragei mele?
A ta viaţă, Hafiz, e-un ban fără valoare,
ce nu-l arunci mulţimii în zi de sărbătoare.
Traducere George Popa – ”Divanul” 1996
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu