Konstantinos Kavafis - Zidurile

Cu cruzime, fără milă, fără respect,

ziduri mari și înalte au ridicat în jurul meu.

Acum stau disperat aici, lipsit de speranță.

Nu mă gândesc la altceva: mă macină gândul acestui nenoroc;

aș fi avut atât de multe lucruri de făcut afară.

Cum de nu am observat când au construit zidurile?

Nu am auzit niciodată un strigăt al constructorilor sau vreun sunet.

Fără să-mi dau seama, m-au separat de restul lumii.

traducere Adina Velcea 

Ziduri - Konstantinos Kavafis 

Simona Diana Țîru

Fără milă, inuman și cu lipsă de respect,

M-au înconjurat de ziduri înnegrite și înalte.

Îngrădit ca într-un țarc, disperat și circumspect,

Nenorocu-n gând și-n suflet sapă un fior de moarte.

De n-ar fi aceste ziduri, câte lucruri nu aș face?

Cum de n-am simțit în juru-mi tot mai tare cum mă strâng?

Fără zgomot construiră, nevăzuți, lăsați în pace,

Și m-au izolat de lume ca pe-un surdo-mut nătâng.

Traducere Adina Velcea

Adaptare Simona Diana Țîru

14 aprilie 2019

Τείχη

Χωρίς περίσκεψιν, χωρίς λύπην, χωρίς αιδώ

μεγάλα κ' υψηλά τριγύρω μου έκτισαν τείχη.

Και κάθομαι και απελπίζομαι τώρα εδώ.

Άλλο δεν σκέπτομαι: τον νουν μου τρώγει αυτή η τύχη·

διότι πράγματα πολλά έξω να κάμω είχον.

Α όταν έκτιζαν τα τείχη πώς να μην προσέξω.

Αλλά δεν άκουσα ποτέ κρότον κτιστών ή ήχον.

Ανεπαισθήτως μ' έκλεισαν από τον κόσμον έξω.

Κωνσταντίνος Π. Καβάφης

1897