Ascultă Radio Poema

luni, 8 februarie 2016

Menelaos Ludemis-Dar într-o zi - Μα μια μερα



Într-o zi, dragii mei prieteni,
un nor cenuşiu şi-a părăsit cerul 
şi s-a prăbuşit în camera mea .
Şi atunci, toate şi-au pierdut culoarea.
Tristeţea a devenit cenuşie,
cenuşie și fericirea,
cenuşie şi iubirea,
Şi cenuşie, Doamne, chiar şi moartea.

Tu, sirena mea,
tu, care ai colorat 
şi ai schimbat totul,
de ce nu ai lăsat moartea
-măcar ea-
să mă ia cu adevărata mea culoare?

traducere Adina V.

Μὰ μιὰ μέρα...

Μιὰ μέρα -φίλοι μου καλοί-
ἕνα σταχτὺ σύννεφο ἄφησε τὸν οὐρανό του
κι ἔπεσε στὴ κάμαρά μου.
Καὶ τότε... ὅλα... ἔχασαν τὸ χρῶμα τους.
Η Θλίψη ἔγινε σταχτιά.
Σταχτιὰ κι η χαρά.
Σταχτὺς κι Ἔρωτας.
Καὶ σταχτύς -ἀλίμονο- κι ο Θάνατος.

Ὦ Σειρῆνα, ἐσύ...
Ἐσὺ ποὺ τά ῾βαψες ὅλα.
Ποὺ τ᾿ ἄλλαξες ὅλα,
γιατί δὲν ἄφηνες τὸ Θάνατο
-τουλάχιστον αὐτόν-
νὰ μὲ πάρει μὲ τ᾿ ἀληθινό του χρῶμα;


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu