Dă-mi cupa şi ulciorul! Să bem fermecătoare
Făptura plămădită din rouă şi eter!
Câte minuni ca tine zeflemitorul cer
De mii de ori schimbat-a în cupe şi ulcioare?
*
S-aspiri aici la tihnă – ce tristă nebunie!
Nebun și cel ce crede în pacea viitoare.
Curând te vei întoarce sub chip de iasomie
Pe care un netrebnic o va călca-n picioare.
*
Ascultă! Macii roșii își trag rubinul pur
Din sângele fierbinte al unui împărat.
Iar vioreaua-și scoate culoarea de azur
Din ochi adânci de fată care-a iubit curat.
*
Ascultă! Macii roșii își trag rubinul pur
Din sângele fierbinte al unui împărat.
Iar vioreaua-și scoate culoarea de azur
Din ochi adânci de fată care-a iubit curat.
Traducere George Popa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu