Ies din sfânta mea căsuţă –
Al visărilor cuibar.
Şi mă pierd pe potecuţă,
Prin pădurea de stejar.
Luna veche stă pe-o cracă,
Vântul noptii bate blând
Şi mestecenii se-apleacă
Taină-n jurul lor ţesând.
Noaptea-şi murmură povestea
Pe poteci ca pe-o minune.
Inimă, ce ştii acestea,
Bucură-te şi nu spune.
Neînţeleasă bucurie
Ce mi-o dăruie clipita.
Aş da nopti de-astea – o mie,
Pentru-o noapte cu iubita.
