Ceru-i mânjit cu smântână,
Luna-i un bulgăr de caş.
Nu spre-ale gurii mă mână
Sufletul meu pătimaş.
Vrea el, dar alte merinde,
Nu -mbucat şi de ros:
Pure, suave, zvoninde
Ca un destin luminos.
Foame de altceva sapă
Sufletul meu de pripas.
Ah, şi-au să-mi pună pe groapă
Munţi de colivă şi cvas.
9 iulie 1916
traducere Ioanichie Olteanu
Ceru-i stele cu smântână,
RăspundețiȘtergerecrește iarba-n nori imaș,
vaca paște sus pe lună,
și Esenin vers adună,
ars e-n suflet pătimaș !
Mai aduci din când în când un Esenin, mulțumesc, Adina !