Ascultă Radio Poema

miercuri, 4 decembrie 2019

Titos Patrikios - Înainte de tăcere



Acest îngheț pe care l-am acceptat
se tot răspândește
în interior și exterior.
De pe muntele meu pustiu
deasupra vălmășagului de trupuri și sentimente
am obținut tot ce am dorit
privind numai pădurile.
Iar mor pentru un copac.
Un copac... o persoană...
Și nu mai știu dacă am ales singurătatea
sau mi-ați impus-o.
În timp ce acest îngheț se răspândește
nu accept să vă cer ajutorul.

traducere Adina Velcea


ΠΡΙΝ ΑΠΟ ΤΗ ΣΙΩΠΗ

Αυτός ο πάγος που αποδέχτηκα
όλο κι απλώνει
μέσα κι έξω.
Απ’ το γυμνό βουνό μου
πάνω από συνωστισμούς σωμάτων κι αισθημάτων
κερδίζοντας τα σύνολα που θέλησα
βλέποντας μόνο δάση.
Πάλι πεθαίνω για ένα δέντρο.
Ένα δέντρο… ένα πρόσωπο….
Και πια δεν ξέρω
αν διάλεξα τη μοναξιά
ή αν μου την επιβάλατε.
Καθώς απλώνει ο πάγος,
δεν καταδέχομαι
να ζητήσω τη βοήθειά σας.

1955, Atena

Titos Patrikios

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu