Titan! Ți-a fost prin chinuri scris
Să-nfrunți necruțătoarea vrere.
Te-a schingiuit, nu te-a ucis,
Căci sumbra cerului putere
Și-a soartei crudă tiranie,
Suflarea urii care-nvie
Făpturile, şi stă la pândă
Ca după plac să le doboare,
Nu s-a-ndurat să te omoare:
Eternul chin ți-a fost osândă
Zdrobit ca fierul pe ilău,
Fu, decât chinul tău, mai mare
Necontenită-amenințare
Că spânzură peste călău.
Tu n-ai vrut să-i arăți destinul
Ce-l cunoșteai, sporindu-i chinul.
Tăcerea ta i-a fost sentința.
Zadarnic l-a-ncercat căința
Căci fulgerul în mâna sa
De spaimă-ascunsă, tremură.
Traducere de Virgil Teodorescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu